Vecina mea pe care vreau s-o agat :)

554494_305523732884428_1671932229_n.pngM-am mutat acum un an într un alt bloc, alt cartier și evident, am vecini noi. Oameni de treaba, muncitori si la locul lor. Dar vecina de la 3 ii întrece pe toți. Frumoasa foc! Înaltă, par lung brunet și ochii albastri. Mi am zis ca pe asta trebuie sa o agat eu. Ne am petrecut de vreo doua ori la lift, ne am salutat și din privirea ei mi am dat seama ca am loc. Ma întreb însă dacă acum mai mai am șanse. Sa va spun de ce.
Intr o zi foarte friguroasa de iarna, ies din scara blocului, îmi trag gluga peste urechi, îmi pun căștile și plec spre munca. Deodată,  fara vreun anunț în prealabil, din gat, plămâni, esofag sau dracu știe de unde, îmi vine în gura o flegma d aia urata, lipicioasa, mare și maronie. 🙂 Fumătorii știu de ce. Fara sa stau pe gânduri, o scuip imediat, cu pofta. Observ ca am dat o la picioarele cuiva, mai mai să i-o dau pe cizme. Involuntar ridic capul și ma uit la om. Omul era femeie, femeia era vecina care m-a surprins direct. Am salutat-o cu juma’ de gura și n-am mai așteptat sa vad dacă imi răspunde. Ce idiot sunt, îmi spun în gând. Și-mi vad de drum. Pana la metrou am și uitat.
Trec încă vreo doua săptămâni, pe vecina n-am mai văzut o. Într-o alta zi, în aceeași iarna, vorbesc la telefon în timp ce ma pregătesc sa intru în scara. Eram chiar în fata ușii blocului. O alta flegma vrea sa iasă. Nu stau pe gânduri și văzând ca nu e nimeni pe lângă mine, scuip un alt medalion ce-ți lipea tocul de asfalt dacă nimereai în el. Prenandez, direct. Ce sa vezi…? Vecina apare parca din pământ și vede toată mișcarea. Pfff, cum s-o mai salut pe femeie? Am bâlbâit ceva acolo și aia a fost: M-am ofticat puțin, m-am jignit din nou în gând și mi-am văzut de treaba. Într-o seara, ies de la metrou și ma îndrept spre casa. Iarna, lume putina pe strada, în fata mea doua fete. Nasul îmi curgea puternic și șervețelele lipseau. Măresc pasul, le depășesc pe cele doua și iau un avantaj metric destul de mare. Ma uit în spate sa vad dacă sunt destul de departe încât sa-mi suflu mucii. Distanta era perfecta. Ma întorc ușor  spre stânga și jap…! Ii arunc din ambele nări. Când revin la poziția inițială de mers…cine credeți ca vede toată mișcarea? Nu, nu era vecina mea frumoasa. Era nea Vasile, vecinul bețiv de la doi. De fapt asa as fi vrut eu. Nu era el. Era chiar vecina. M-a văzut. Iar. Mamaaa, ce dizgrațios sunt. Oare ce-o zice femeia? Oare mai am vreo șansă la ea? Oare mi-o fi pus vreo porecla? Cred ca mi spune Vecinul Flegma. Sau Vecinul Muci. Mucifal. Crede despre mine ca sunt flegmatic?

Taxi, du-ma unde vrei…

Ora 11.30, Crangasi.

– Buna ziua! Sunteti liber? , si eram deja jumate urcat in masina.
– Unde mergeti?
– La Gara de Nord, va rog!
– Nu va duc pana acolo, imi pare rau!
– Dar pana unde ma duceti?
– Hai domle, da-te jos, lasa mistourile!

„Ciudat” imi zic in gand. N-avea nici macar o cruciulita din alea care se agata multe in parbriz. Nu mirosea nici urat, nu asculta nici manele. Parea un om serios.. Oare de ce statea acolo? Daca tocmai a refuzat o cursa, inseamna ca are bani, nu? Adica chiar nu e lesinat de foame.  Poate ca a vrut doar sa plece de acasa. Il zapacea nevasta-sa. A iesit cu taxiul asa, ca n-are alta masina. Daca avea una de rezerva, care nu era galbena si  nu era taxi, probabil ca iesea cu aia si statea in ea pe marginea vreunei intersectii, numai asa, sa ia pulsul societatii. Dar s-a nimerit sa fie taximetrist, asa ca sta in masina lui si face ce vrea el. Daca vrea te duce, daca nu, nu. Oricum nu are cine sa l traga la raspundere, deci poate sa te injure sau, intr-un caz mai bun, sa te duca pana unde are el chef. O sa ajungem sa luam un taxi si sa coboram la prima interesctie ca atunci cand am luat autobuzul gresit. O sa-i ceri pana la Berceni si te trezesti ca te duce spre Militari. Si atunci cobori la primul semafor. Te alearga un pic sa-i platesti fractura aia de cursa si aia e. Care stai bine cu fuga, te-ai scos. Acum, incerc sa ma pun si in pielea lui si fac o comparatie cu un taxi din Viena. Acolo benzina costa cat costa si la noi, dar tariful era de vreo 2 euro si un pic pe km. Deci omul ala baga benzina cu 1 euro si un pic, te plimba pe tine 6 km si a incasat 13-14 euro. In Bucuresti, baga beninza cu 4 lei, te duce 6 km si incaseaza cam 9 lei. Nasol, ce sa zic.. Nu? A trebuit sa iau un taxi tot din Crangasi si sa ma duca pana la Carfur Orhideea, adica foarte aproape, dar o distanta pe care nici pe jos nu ai chef s-o faci si nici autobuze care sa te duca fix acolo nu sunt. Deci iei taxiul. Cursa costa ca, 4 lei si 87. Pai, ba, e putin. Nu merita. Nici eu nu as duce pe cineva pt 4 lei si un pic pana acolo. Acum vreo doua luni, un prieten a fost la un pas sa il bata taximetristul pe motiv ca nu i-a dat adresa exacta si a gresit scara. In loc de C i-a zis B. Asa ca, sa ne simtitm norocosi daca luam un taxi si le duce unde vrem noi

Offfff!

Aseară mi-am comandat niște aripioare de pui și m-am așezat la masă. La televizor, la știri, arăta o familie de țigani săraci care locuiau într-o baracă împreună cu cei șase copii. Umblau desculți prin zăpadă, erau bolnavi, subnutriți, iar în ochi li se citea teama și amărăciunea…
Mi s-a pus un nod în gât, lacrimile au început să-mi curgă pe obraji și m-am gândit:
Morții mă-sii, ce picante sunt aripioarele astea !!!!:)))Imagine

GEN

Inca imi amintesc cum mai radeam pe ascuns cand eram mic, de vreo vecina batrana sau de administratorul de bloc, cand in discutiile cu mine foloseau termeni vechi, precum „patalama”, „abitir” sau cine stie ce alte arhaisme. Nu intelegeam de ce nu renunta ei la vocabularul vechi, ptr a se adapta la ce e nou. Am inteles abia acum cand am mai imbatranit si singura explicatie pe care mi-o dau, e ca unii dintre ei nu au „imbratisat” anumite expresii pentru ca pur si simplu nu au vrut. Eu, de exemplu, refuz sa primesc in vocabularul meu, nou aparutul pe piata „Gen”. Nu-l inghit deloc si consider ca e total nepotrivit. Ma rog, o sa spuneti ca sunt incuiat si ca sa evit asta, pot fi de acord ca merge folosit in anumite conditii. Dar…problema mea e alta. Apare cate un „smecherit”, „inteligent”, vreun nebun interesant, si-ti vorbeste numai in „gen”. M-am intalnit cu o cunostinta, genul ala de om stresant de care nu mai scapi cand te prinde si era supi ca nu stiu ce cearta a avut cu iubita :”Stii frate, nu ma duc io dupa ea, sa spuna ca sunt fraier, GEN!….Anul trecut, GEN i-am aratat de 2 ori ca nu ma intereseaza de ea, GEN…si a inceput cu d-alea ca se omoara GEN!” La plecare i-am intins politicos mana si i-am spus „Bine GEN, ne mai auzim”! Nu intelegeam de unde vine torentul asta de GEN. Ma obosise pur si simplu.. Imi venea sa-i raspund „Bai GEN, du-te in pula mea GEN si nu mai fi fraier GEN, ca femeia ta se fute GEN..cred ca cel mai rau in gura GEN”
La o masa de vreo 7-8 persoane, am intalnit un alt fan ,GEN al lui GEN, o domnisoara extrem de frumoasa si de inteligenta…care manca GEN (de mere), bea GEN (tonic), fuma GEN, si la baie…ce credeti ca facea? Se machia GEN. Imi pierea tot cheful s-o mai privesc in ochi GEN. Atata GEN ma exaspereaza deja.
In metrou langa mine, 2 pustoaice, 16-17 ani, vorbeau despre GEN. Atat de mult GEN la gura lor, incat am crezut ca GEN e vreun coleg de-al lor, personajul principal in discutie. De multe ori, GEN tine locul de „vezi doamne”, cred ca e vremea ca d-nul Cristoiu sa-si faca un update si sa renunte la „vezi doamne”. Sa spuna si dansul „GEN”…e ultima fitza in Bucuresti. Imi inchipui cum ar folosi manelistii termenul: „Sa moara mama GEN, daca o prind pe aia, de nu-i rup talentu’ in ea GEN”
V, GEN, va ureaza o zi minunata GEN, tv, o bere Tuborg GEN…si un somn dulce GEN!

Doamne ajuta!

Alo, mama!? M-am cacat pe mine!

Nu stiu cat de sugestiv e titlul sau cati dintre voi ati patit treaba asta… mare, pe voi. Eu am patit-o! M-am cacat pe mine… la propriu! Bine, eram si mic… 19 ani!. Hai sa va povestesc!

8.30 AM. O dimineata extrem de friguroasa. Ma dau jos din autobuz si o iau usurel la pas, catre scoala. Vesel, binedispus, relaxat. Nimic nu avea sa prevesteasca beleaua. Imi aprind o tigara si ma indrept catre destinatie, adica aproximativ un km. Cred ca dupa vreo 300 de metri parcursi, stomacul ma anunta ca are loc o defectiune pe undeva. Vreo conducta plina, ceva digerat cu intarziere, nu stiu exact ce. Nu iau in calcul agitatia si continui sa merg usurel. Dupa o alta distanta parcursa, sesizez o apasare groasa pe burtica, semn ca nu-i a buna, asa ca grabesc pasul, incurajandu-ma ca poate e doar vreo alarma falsa. Din pacate…. nu. Cu pasii mariti si putin agitat, primesc al doilea S.O.S. de la stomac, cum ca vrea sa “aterizeze fortat”. Pai unde sa aterizez eu la ora aia? La Balotesti, unde?

Pe de-o parte si de alta a drumului, doar cateva magazine… si alea inchise. Incep deja sa ma impacientez. Stomacul trimitea din ce in ce mai des semnale mirositoare si zgomotoase deja, semn ca nu ma tine mult. La vreo 20 metri in fata mea, vad o reclama la un Bingo. “Bingo!” mi-am zis si eu… daca nu chiar “bingote”. Grabesc si mai tare pasul, bucuros ca am unde sa las “copiii”. Ajuns la fata locului… trec de la extaz la agonie. Pe usa, un afis mare, pus parca in ciuda mea ” Bingo s-a mutat in strada…”. Pana pe strada respectiva sigur nu mai ajungeam “clean”. Deja ma vedeam actor intr-o drama cu final… maro. Aproape ca ma ia plansul si incep sa fug pur si simplu spre scoala. Fugeam de parca ma alerga Nikita sa ma futa. Dansul, cum zic moldovenii, era inca in mine, dar undeva la usa, gata sa sara din mers. Nu mai aveam mult de mers, vedeam deja scoala. Ma rugam de dansul sa nu iasa, ba ca-i frig afara, ba ca ne facem de rusine, diverse pretexte sa-l tin la locul lui.

In fata scolii, la cativa metri de intrare… “bufff”… aud si simt un val de caldura pe partea dreapta. Mi-am dat seama ca e de la mine. 🙂 Inchipuiti-va si voi in ce situatie eram. Lovit de soarta de la cur la glezne, ce-as fi putut face? In scoala nu puteam intra, pe strada nu mai puteam merge… Norocul meu cel mare a fost ca undeva in partea dreapta a scolii, o cladire era in constructie, asa ca ma indrept usor catre acolo, cu mortul pe mine. Ma pitesc in spatele cladirii, imi aprind o tigara si ma asez pe o schela, ferit de ochii lumii… credeam eu, pentru ca realitatea era alta. 2 zugravi apar in fata mea si ma intreaba ce caut acolo. Le-am raspuns.. fara sa vorbesc, adica le-am aratat direct curul. I-a busit rasul pe oameni si saritori cum suntem noi romanii…. au plecat. Trageam din tigara si gandeam intens. Aveam un mobil si pe el credit de maxim un telefon. Pe cine sa sun sa ma salveze? Nu stiam care din colegii meu au ajuns la scoala si care nu, deci riscam sa raman si fara credit. Cine sa ma scoata mai bine din impas decat mama. Formez, raspunde si intervin cu o voce tremuranda: “Alo! Mama… m-am cacat pe mine!”. La celalat capat al firului, mama mirata “Pai ce-ai patit, mai, mama?”. Nu intelegea ca eu chiar ma cacasem pe mine… la propriu. Ii explic, o bufneste rasul si incepe sa-mi sune vreo 2 colegi. Intr-un final apare unul dintre ei, cu o pereche de pantaloni in mana si cu vreo 3 suluri de hartie igienica. Mi le arunca in fata si-mi spune: de-aici te descurci…
“Multumesc” ii raspund, ma sterg, ma imbrac si pe ma indrept, pe cele mai ocolitoare rute… cu un miros persistent de …. primavara 🙂 , catre camera de camin. O experienta memorabila, care imi aduce aminte de vorbele tatalui unei foste iubite “Cea mai grea boala de pe Pamant e sa-ti vina sa te caci si sa n-ai unde!” A avut dreptate!

Doamne ajuta!

Mihai si virgina by V

Nu am intotdeauna inspiratia necesara pentru a scrie un post nou, asa ca atunci cand raman in pana, apelez la presa mondena, unde resursele sunt nelimitate. Azi am observat pentru prima oara ca Alina Plugaru e un fel de terapeut sexual care da fel si fel de sfaturi. S-o fi saturat saraca de cat a primit :), s-a gandit ca trebuie sa mai si dea. Un baiat, Mihai, de 25 de ani, ii scrie academicianului Plugaru: “Sunt cu prietena mea de nouă luni şi am hotărât de comun acord să facem dragoste. Ea e virgină, iar eu nu prea am avut parte de o aşa onoare. Îmi doresc foarte mult să nu o dezamăgesc, vreau să o fac să se simtă ca în al nouălea cer. De aceea am nevoie de nişte sfaturi de la tine.”

Raspunsul inteligent si bine gandit al Alinutei, va ajuta cu siguranta la rezolvarea dilemei baiatului nostru de 25 ani care, la o asemenea varsta are nevoie de sfaturi sexuale. O fi programator? Nu stim, dar hai sa vedem si sa comentam raspunsul Sexexpertei, pe care vi-l expun fragmentat: “Ar fi de preferat să ai grijă ca atmosfera să fie liniştită, să fiţi siguri că nu intră cineva peste voi în cameră (părinţii, fraţii).” Spuneti dumneavoastra, dragi cititori, daca cumva il banuiati pe Mihaita al nostru ca s-a gandit sa o dezvirgineze pe domnisoara, cu care sta de 9 luni, undeva intr-un club de after hour, unde atmosfera nu e chiar asa de linistita. Credeti ca s-a gandit sa-i deschida portile fetei, undeva pe peronul Garii de Nord, la 8.30, cand pleaca si vin cele mai multe trenuri? Probabil ca da, din moment ce asa il sfatuieste sexexperta sau muiexperta (sa sune mai a la Spania). Auzi: “….ai grija ca atmosfera sa fie linistita” – propun s-o faca in tribunele vreunui stadion, in timpul finalei de campionat…

Baiatul cere sfatul Alinei, pentru a o duce pe femeia lui in al 9-lea cer. Pai de unde sa mai stie Alina cum mai e in al 9-lea cer? Ea a fost de mult acolo, acum e pe la al noua sute-lea cer. Amuzante sunt si comentariile legate de articol, lasate de cititori. Unul mai indraznet ii raspunde “baieteste”: “Ba, vezi sa nu ejaculezi la intrare! Bea un vin inainte si dai limbi pana te prinde ea de p**a si si-o baga singura!”… Altul ii explica romaneste: “Esti de 9 luni cu panarama si nu ai reusit sa o cracesti pana acum!! Poti sa fii sigur ca te-a inselat de cel putin 3-4 ori in timpul asta. P.S. Poate da tramvaiul peste tine si mori virgin asa ca apuc-o de craci si vasleste. :D”. Indiferent de sfaturile primite, cred ca Mihai al nostru o s-o f**a pe virgina, pana o sa-l usture…..curul! Multa bafta, Mihaita!

Doamne ajuta!

Programatorul by V

Voiam mai de mult sa scriu despre programatori, dar am tot amanat… pana astazi, cand m-a enervat unul din specia asta, cunoscuta in popor drept „soarece de calculator”. Bine ca macar astia nu musca… Eram in birou, lucram la ceva (pullover sigur nu era) si imi pusesem o muzica relaxanta pentru mine, Celine Dion. Usa biroului meu fiind intredeschisa, se auzea probabil si in camera celor care mananca taste, mouse-uri si monitoare (cand sunt nervosi), asa ca m-am trezit cu unul ciocanind la misto si intrand cu japca, cum intra popa in case de nu stiu ce sarbatoare. M-a intrebat pe un ton cat se poate de ciudat: „Tu asculti Celine Dion?” Ma uit lung la el si-i raspund, sec, ca da. Il vad cum il buseste rasul si pleaca. Pret de cateva momente nu am reactionat in niciun fel si ma intrebam de ce o fi ras el de mine ca ascultam ce ascultam. A ras de parca il ascultam pe Fernando de la Caransebes sau pe Trident. M-am ridicat de pe scaun si m-am dus dupa el, usor nervos: „De ce radeai ma, ca ascultam Celine Dion?” El, pitic, grasut si cu un cioc stufos in barba imi raspunde ca i se pare funny. „Cum ma funny? Funny e iepurasul Bugs Bunny, funny e Magda lu’ Tolea, funny e si Basescu uneori, dar Celine Dion e funny? Cum adica funny? Tu ce muzica ne-funny asculti?” il intreb eu iritat. Nu-mi gaseste un raspuns, asa ca il las in pace si ma indrept catre biroul meu, pentru a schita portretul programatorului de rand. Deci:

Cu ochii rosii ca ciresele de mai de atata privit in monitor, usor cocosat, intra timid pe usa si te saluta mai mult in soapta. Ii e frica sa nu cumva sa te iei de el. Abia il auzi cand iti da un „sal” si ofticat oarecum ca nu te-a gasit intai pe mess, sa te salute, pentru ca acolo e tare-n gura (taste). Pe mess iti spune „sal dude, ce plm faci” si cand dai nas in nas cu el… te saluta de parca a ramas fara baterii. Un salut greu de perceput si o exprimare rara: „s a l u t”, dar fara sa te priveasca in ochi. Le e frica de un singur subiect: femeile! Sa nu-i intrebi de femei, ca ai belit p–a. Risti sa nu te mai bage in seama toata viata. Sa intrebi un programator cum sta cu fututul e ca si cum intrebi un popa: „Parinte, ce mai face Dracu?”. Am intrebat un programator, coleg de munca, daca ar vrea sa mearga cu noi intr-o excursie pe la munte precizandu-i ca inca nu stiu sigur cand, pentru ca vreau sa luam si niste fete cu noi, fete care nu mi-au dat inca un raspuns final. Va jur ca mi-a raspuns exact asa: „Mergem noi, baietii, ma, pentru ce sa mai stam dupa ele? Mergem sa ne relaxam, facem un gratar, bem ceva”. Pai bine ma, dar ce crezi tu ca-ti fac femeile, te bat daca te prind la gratar, te scuipa daca te prind ca vrei sa te intinzi un pic pe iarba, iti fura paharul din mana si-ti dau si un spit? Tie nu-ti place sa futi?” La ultima intrebare nu mi-a raspuns, semn ca nu prea-i place. I-am zis si eu ca are dreptate, ce rost are sa futi? Pe urma trebuie sa te speli, dupa un timp ti se scoala iar, iar tre sa-i dai chilotii jos, iar tre sa te speli si tot asa… asta-i ciclul. Mai bine iti ocupi timpul tastand shift, alt+f4, ctrl, delete si alte cele. Si oricum… ce sa faci la munte cu femei? Alea sunt si nebune, rad pe acolo, se distreaza, destind atmosfera, daca ai noroc se si dezbraca cate una… mai bine iti iei 2 laptopuri si te relaxezi jucand un joc marfa de strategie.

In alta ordine de idei, toti programatorii au un ghiozdan cu ei, in care gasesti cel putin 2 Ipod-uri, un mp4, 3 stickuri, 6 perechi de casti, un ceas electronic, o lanterna sofisticata cu un display pe ea, 4dvd-uri nescrise inca, o solutie de curatat monitorul, plus alte gadgeturi… Mai toti au ochelari de vedere si un cioc a la Cuza, bocanci din piele, maronii, blugi largi, iar la mana, 2-3 curele din piele.

Daca te duci sa-l rogi sa-si arunce un pic privirea in calculatorul tau, pentru ca s-a blocat, isi tranteste castile pe masa si spune „Shit, man!”. Dupa ce insisti, accepta si in maxim 2 minute, in care el bolboroseste ceva acolo, e gata si calculatorul. Din 5 cuvinte, 7 sunt in engleza. Iti raspund in engleza, te intreaba in engleza, ba chiar rad in engleza. Poate ca sunt un pic vulgar, dar uneori, unora dintre ei, le-as arata si eu pula… tot in engleza!

Doamne ajuta

Fiare vechi by V

In fiecare dimineata a saptamanii ce tocmai urmeaza sa se incheie, pe la 8.30-9.00, am fost trezit brusc de tipetele unei tiganci (apropo, care e femininul pentru termenul rrom?), care l-ar face invidios si pe seful de galerie al celei mai titrate echipe de fotbal. Femeia a trecut in fiecare dimineata pe strada mea, urland in gura mare “Fiareeee luam!! Fiare vechi luam!!”. Luni m-a trezit, marti la fel si astfel, toata saptamana tigancusa a devenit ceasul meu desteptator. Urat ceas.., negru, mic si cu o alarma pitigaiata care avea menirea sa te trezeasca direct nervos, dar cum carul de dar nu se cauta la dinti, n-am mai facut figuri si am primit, deloc bucuros insa, cadoul oferit de societatea romaneasca.
Azi am reusit sa ma trezesc inainte ca ea sa-si faca aparitia si chiar dupa ce iesisem din dus, am auzit-o iar pe mierla. Am iesit repede dupa ea si i-am facut semn sa vina putin. Initial, femeia, imbracata destul de gros pentru o primavara pe sfarsite, nu m-a bagat in seama, asa ca i-am spus din pragul portii, ca am eu niste fier de vanzare. Si-a ridicat privirea din pamant, si-a fixat-o pe mine si m-a intrebat pe un ton duios: Ce fier ai? Raspunsul meu a venit prompt: De calcat! M-asteptam sa nu guste glumita, dar suprinzator, o vad cum zambeste in coltul gurii si da sa plece. Intervin imediat si o intreb pe un ton cat se poate de amabil: “Fai doamna, daca acum 3 zile n-avea nimeni fier pe strada asta, acum 2 zile la fel si nici ieri n-ai avut noroc, de ce mai vii sa strigi tot pe aici? Ai impresia ca ne creste fier in curte? Care-i treaba cu fierul asta? Rasare dimineata, primavara, in fiecare joi a saptamanii, sau cum? Te inteleg ca ai tu vreo combinatie de urli asa de tare, dar nu e nici ca ciuperca fierul asta, sa apara dupa ploaie! Tigancusa nu s-a enervat, m-a ignorat complet si a plecat. Ma asteptam sa reactioneze intr-un fel, poate chiar in felul ei, adica “tiganeste”, dar nimic. Am scos repede 10 roni din buzunar si i-am spus ca ii dau ei pe toti, daca tipa o data tare s-o inregistrez si daca sta sa-i fac o poza. A tipat “fiareee luaaammm”, mi-a luat banii si a plecat. La poza n-a stat, dar o mai prind eu. Inregistrarea e pe emulte.ro. Aici n-a mers 😦

Doamne ajuta!

Pentru tine

Intr-o Romanie in care deschizi televizorul si dai de Sexy Braileanca cantand, de Cheeky Girls dansand si de 3 blonde cu blugii rupti in cur care in momentul in care fac playback ai impresia ca mimeaza orgasmul, poti realiza cu usurinta ca artistii de valoare sunt satui pana in gat sa mai apara pe la tv, in aceeasi oala cu specimenele de mai sus si prefera sa-si traiasca viata linistiti alaturi de fanii lor, probabil mai putini, dar cu siguranta mai sinceri si mai inteligenti.
Imi place sa cred despre mine ca sunt un ascultator de muzica buna si in niciun caz nu sunt genul care se lasa impresionat de tatele si cracii vreunei soliste, care apare la televizor sa cante (mimeze), dupa ce a mai facut asta doar de 2 ori, in dus si nici macar in dusul ei, ci al vreunui influent om de afaceri.
Prin 1999, imi lipeam ochii de televizor, de fiecare data cand auzeam melodia Cerul a trupei Proconsul si va jur ca parul mi se ridica instant pe maini iar senzatiile traite erau unice. Au trecut 10 ani si azi, daca o ascult din nou, am parte de aceleasi feeling-uri. Nu am ales la intamplare exemplul, ci am facut-o in urma unui recital oferit de Proconsul la care am avut placerea sa particip zilele trecute. 6 intrumentisti care se jucau cu ochii inchisi cu intrumentele si o voce incomparabila, au ridicat in picioare un pub, plin ochi cu cateva sute de oameni. Probabil suna ca o oda adusa trupei, dar pur si simplu asta este exact ceea ce gandesc, eu si alte cateva milioane de ascultatori cu “auzul fin”.  Cineva imi spunea ca muzica adevarata nu are varsta si sunt intru totul de acord cu el, dorind sa adaug ca muzica este un instrument de manipulare a maselor, un drog pe care il accepti inevitabil si fara voia ta. Cand un solist de talia lui Bodo, ia microfonul in mana, inchide ochii si incepe sa cante, nu ai cum sa ramai indiferent, n-ai cum sa nu te gandesti la vreo fosta iubire de liceu, n-ai cum sa nu-ti amintesti de un sarut prelungit pe malul marii si exemplele ar putea continua. Cand iti canta Braileanca…iti aduci aminte fara sa vrei de cati bani ai de dat, de boala venerica pe care tocmai ai bagat-o-n chiloti si de bataia pe care ai primit-o de la tac-tu cand ai chiulit de la scoala. In niciun caz nu incerc sa fac vreo comparatie intre Bodo si o idioata cracanata la propriu si la figurat, ptr ca nu se poate, incerc doar sa-i fac si pe cei “surzi” sa auda.  Am cautat  pe net piesa Cerul si am gasit-o, cantata live. Va oblig s-o ascultati si voi, cei care n-ati facut-o pana acum…altfel o sa vorbesc cu Braileanca sa va tipe tare in ureche: “pui de crevedia”.

Doamne Ajuta!

Blog la WordPress.com.

SUS ↑